Cu totii am auzit pana acum de amanet auto dar si de alte tipuri de amanet deci nu mai reprezinta niciun secret pentru nimeni. Cum credeti ca erau aceste case de amanet la inceputurile lor?
Rusia
In Rusia imperiala, statul a mentinut doua unitati de amanetare, una la St Petersburg si cealalta la Moscova, dar numai articole de aur si argint, pietre pretioase si lingouri de metale pretioase sunt acceptate de acestea.
Avansurile se fac la astfel de titluri de valoare la 6% pe an, iar sumele imprumuturilor sunt limitate oficial. Imprumuturile se desfasoara timp de douasprezece luni, cu o perioada de gratie inainte ca angajamentele neimpozabile sa fie scoase la licitatie. Cea mai mare parte a acestei clase de afaceri in Rusia a fost, totusi, condusa de companii private, care avanseaza bani pe toate actele bunurilor mobile, cu exceptia stocurilor si actiunilor.
Dobanzile percepute nu au permisiunea sa depaseasca 1% pe luna, dar exista o taxa suplimentara de 4% pe luna pentru asigurare si pastrare. Imprumutul functioneaza pentru un an, cu gratie de doua luni pentru rascumparare inainte de vanzare. Au fost, de asemenea, casele de amanet conduse de persoane fizice, care considerau ca este foarte dificil sa concureze cu companiile. Aceste case de amanet pot fi deschise doar printr-un permis dat de politie, care dureaza cinci ani, iar garantia trebuie depusa; 2% pe luna este limita de dobanda stabilita si o perioada de gratie de doua luni este permisa pentru rascumparare dupa perioada pentru care un articol este gajat.
Danemarca
Activitatea de amortizare in Danemarca dateaza din 1753, cand Spitalul Naval Regal a primit monopolul de a avansa banii pe gajuri si de a impune o rata mai mare decat legea permisa. Durata unui imprumut este de trei luni, iar reinnoirea este permisa. Vechea lege a fost extinsa in 1867, iar acum toti brokerii trebuie sa fie autorizati de municipalitati si sa plateasca o mica taxa anuala de licenta. Rata dobanzii variaza de la 6 la 12% in functie de valoarea imprumutului, care nu trebuie sa fie mai mic de 7 d., Iar gajurile neachitate trebuie vandute prin licitatie.
Suedia
Suedia nu are statut special destinate activitatii amanet, cu exceptia unei proclamatii din partea guvernatorului orasului Stockholm, care interzice imprumutul de bani pe articole suspectate de a fi furate. Persoanele fizice continua sa desfasoare afacerea la scara mica, dar cea mai mare parte a acesteia este condusa acum de companii. Stockholm avea o unitate municipala care percepe 10% pentru imprumuturile platite din fondurile orasului. Cu toate acestea, costul administratiei a fost atat de mare incat unitatea a suferit o pierdere anuala si a fost desfiintata atunci cand, in 1880, o societate privata numita “banca de obligatiuni pentru amanet” a Pant Aktie Bank sa format pentru a imprumuta bani pentru mobilier si imbracaminte la rate mici.
Cativa ani mai tarziu a inceput o campanie de opozitie si nu au mai fost acceptate bunuri precum hainele. Banii sunt imprumutati timp de trei luni, iar la sfarsitul celor cinci luni garantia, daca nu este restituita, este vanduta prin licitatie in conditii foarte atent prevazute.
